Tensiunea, colesterolul și pulsul – ce valori sunt normale și cand e cazul sa te alarmezi?

De sănătatea cardiovasculară depinde în mare măsură modul în care funcționează organismul, organele interne și starea noastră de sănătate. Tensiunea arterială, pulsul și colesterolul sunt cei trei piloni care contribuie și mențin sănătatea cardiovasculară. Monitorizarea lor, evaluarea periodică și menținerea în limite normale vor reduce considerabil riscul de infarct sau de accident vascular cerebral, oferind șansa la o viață normală și lipsită de probleme medicale grave.

Deși nu le vezi și le poți observa valorile doar atunci când îți sunt recomandate analize, tensiunea, colesterolul și pulsul influențează direct modul în care organismul funcționează și reacționează la stimuli interni și externi. Orice modificare a valorilor, creștere sau scădere va avea repercusiuni imediate și va aduce o schimbare a stării de sănătate, simptome și semnale de alarmă pe care nu trebuie să le ignorați.

Tensiunea, colesterolul și pulsul se pot influența reciproc și depind într-o oarecare măsură de fluctuațiile care există la nivelul fiecărui pilon al sănătății cardiovasculare.

Tensiunea arterială: valori normale și semnale de alarmă

De fiecare dată când e verificată tensiunea în timpul unei vizite medicale sau la camera de gardă, în cazul prezentării de urgență la medic, se măsoară cu aparatură de precizie forța cu care sângele apasă pe pereții arterelor, vaselor de sânge. Unitatea de măsură pentru tensiunea arterială este milimetri coloană de mercur (mmHg) și este exprimată prin două valori: cea sistolică (presiunea când inima are contracții) și cea diastolică (presiunea când inima se relaxează).

O tensiune arterială mare pentru mult timp va produce microleziuni în pereții vaselor de sânge, favorizând depunerea de plăci (ateroscleroză) și crescând riscul de infarct și accident vascular cerebral. Măsurarea corectă e cheia pentru a avea valorile corecte și clare ale tensiunii: manșeta tensiometrului va fi fixată bine pe brațul stâng de regulă, tensiunea se va lua cu pacientul pe scaun, spate sprijinit, relaxat timp de 5 minute, fără cafeină, fumat, efort cu 30 de minute înainte de măsurare.

Dacă discutăm despre valorile optime, normale ale tensiunii arteriale, acestea vor fi sub 120/80 sau în jurul acestei valori, cu variații foarte mici. Tensiunea considerată normală este de 120–129 și/sau 80–84, cea înaltă normală are valori de 130–139 și/sau 85–89. Deja la valori cuprinse între 140–159 și/sau 90–99 intervine hipertensiunea grad 1, la valori cuprinse între 160–179 și/sau 100–109 avem hipertensiunea grad 2 și la valori mai mari de 180 și/sau 110 avem hipertensiunea de grad 3.

Pentru gradele 1, 2, 3 de hipertensiune prezentarea la medic și monitorizarea sunt obligatorii, la fel și tratamentul imediat. Tensiunea arterială poate avea variații de-a lungul vieții: crește din cauza sării, din cauza sedentarismului, stresului, somnului insuficient, apneei în somn, din cauza anumitor medicamente, scade din cauza deshidratării, hemoragiilor, bolilor cardiace grave, bradicardiei – organele primesc prea puțin oxigen în caz de hipotensiune și riscul de complicații e mare.

Regula generală pentru hipertensiune care impune acţiunea de urgență e clară: dacă tensiunea este peste 180/120 mmHg și e însoțită de simptome diverse, durere în piept, lipsă de aer, durere de spate, amorțeli în tot corpul, slăbiciune și oboseală cronică, probleme de vedere, de vorbire prezentarea la medic și la camera de gardă a spitalului e obligatorie.

La hipotensiune vă veți alarma doar atunci când intervin și simptome de hipoperfuzie, de la amețeli severe și leșin la confuzie, senzație de slăbiciune, piele rece sau transpirată abundent, respirație dificilă, apărute brusc sau însoțite de sângerări, infecții severe.

Colesterolul: valori normale și când e bine să te prezinți de urgență la medic

Ceea ce numim în termeni simpli colesterol este de fapt un profil lipidic în medicină, care include: LDL, transportă colesterol spre vasele de sânge, HDL, participă la transportul invers, e considerat colesterol „bun”, trigliceride, un alt tip de grăsimi din sânge. Un colesterol „rău” LDL mare va contribui la apariția aterosclerozei, care va favoriza infarctul și accidentul vascular cerebral.

Valorile optime normale măsurate pentru adulți vor fi de sub 200 mg/dL colesterol total, cu o limită maximă acceptată în intervalul 200-239 mg/dL – tot ce e peste valoarea 240 e considerat colesterol mare. Pentru LDL, valorile normale trebuie să fie sub 100-130 mg/dL (sau sub 70 mg/dL, respectiv sub 55 mg/dL pentru persoanele care prezintă risc cardiovascular ridicat sau foarte ridicat), cu o limită maximă acceptată în intervalul 130-159 mg/dL – tot ce depășește 190 este considerat LDL foarte mare.

La HDL, pentru bărbați va fi peste 40 mg/dL sau egal cu această valoare, pentru femei valoarea e ceva mai mare, peste 50 mg/dL sau egal cu această valoare – cu cât mai mare valoarea, cu atât mai bine în acest caz.

Trigliceridele au valori normale dacă valoarea măsurată este sub 150 mg/dL, dacă valoarea se încadrează în intervalul 200-499 trebuie mers la medic și repetate analizele.

Valorile colesterolului pot crește din mai multe motive: dieta bazată pe multe grăsimi saturate, trans, sedentarism și creștere în greutate, diabet de tip 2, factori genetici. Când e vorba de scăderea colesterolului schimbările de stil de viață, tratamentele adecvate, personalizate pot ajuta, însă nu există limite clare și valori clare până la care să scadă colesterolul pentru a fi în siguranță – depinde de riscul cardiovascular al pacientului.

Te vei prezenta la medicul cardiolog pentru monitorizare când valorile LDL sunt prea mari, asta pentru că un LDL crescut puternic crește exponențial riscul de evenimente cardiovasculare grave. Trigliceridele extrem de mari înseamnă din start risc mare de pancreatită, cu o creștere progresivă a riscului dacă valorile sunt peste 500 mg/dL.

Valorile extrem de mari ale trigliceridelor însoțite de dureri abdominale puternice, greață și vărsături, stare generală alterată impun evaluare medicală de urgență.

Pulsul: valorile normale și cele mai importante semnale de alarmă

Pulsul este definit ca numărul de bătăi ale inimii pe minut. Pulsul de repaus considerat normal are valori de 60-100 bpm când totul e în regulă cu organismul. La valori sub 60 bpm discutăm despre bradicardie deja, însă la sportivi sau în somn valorile mai scăzute ar putea fi considerate normale. Se va ține cont și de medicamentele administrate, pentru că unele, beta-blocantele, scad pulsul.

Valorile peste 100 bpm în repaus vor însemna tahicardie temporară, aritmii sau alte probleme medicale ce vor trebui diagnosticate.

Pulsul e foarte ușor de verificat chiar și fără instrumente medicale de măsurare: se poate lua la încheietură (radial), cu două degete, numărându-se 60 de secunde pentru acuratețe maximă. Un pulsoximetru îți va oferi valorile clare și valoarea oxigenului din sânge.

Temperatura mare, febra, poziția corpului nostru, la ridicare din poziție culcat sau șezut, efortul, emoțiile și stresul, durerea, anxietatea, obezitatea, anumite medicamente modifică pulsul și acesta poate să scadă sau să crească.

Stresul va determina eliberarea de adrenalină, răspunzătoare de creșterea pulsului și tensiunii arteriale pe termen scurt. Pulsul mai mare sau mai mic, peste sau sub valori normale va reprezenta o urgență medicală dacă e însoțit de dureri în piept, probleme de respirație, amețeli, leșin, slăbiciune puternică resimțită în tot corpul. Când pulsul a crescut brusc sau a scăzut brusc o evaluare medicală de urgență e obligatorie și asta cât mai rapid.

Legătura dintre tensiune, colesterol și puls și cum se pot influența

Legătura dintre puls și tensiune este una mecanică în primă fază. Pulsul este componentă a debitului cardiac, tensiunea arterială depinde de cât de strânse sunt vasele de sânge, ce rezistență vasculară există, de debitul cardiac. În anumite scenarii poate să crească și pulsul, și tensiunea arterială simultan, dar nu e obligatoriu să se întâmple așa.

Pe lângă legătura mecanică e și o legătură structurală între colesterol și tensiune. O tensiune mare produce microleziuni la nivelul pereților de sânge, se depun plăci și apare ateroscleroză, iar colesterolul LDL contribuie la ateroscleroză și la formarea plăcilor. Tensiunea mare va stresa mecanic placa și peretele vasului de sânge, șansele de apariție a evenimentelor cardiovasculare cresc semnificativ.

Pulsul devine un semnal de stres sau indică o aritmie, crește tensiunea când avem febră, durere, deshidratare, când suntem stresați. Colesterolul prea mare conduce la ateroscleroză în timp, inima pompează mai greu și crește riscul de hipertensiune arterială și de tulburări ale pulsului. Pentru monitorizarea și evaluarea tensiunii arteriale, colesterolului, pulsului rețeaua de spitale și centre specializate MedLife pune la dispoziția pacienților aparatură de ultima generație, medici specialiști cu experiență pentru diagnosticare și monitorizare patologii cardiovasculare.

În spitalele MedLife se vor putea efectua ecocardiografii, electrocardiografii, EKG, măsurători ale tensiunii arteriale, analize pentru determinarea valorilor colesterolului și trigliceridelor. La nevoie, în funcție de diagnostic și rezultatele testelor, analizelor se va putea interveni în funcție de problema pacientului prin angioplastie, montare de stenturi, valvuloplastie, corecții congenitale ale defectelor cardiace sau trombectomie și cateterizare cardiacă.

Medicii MedLife vor garanta proceduri rapide și eficiente pentru șansa la o viață normală indiferent de diagnostic și de simptomatologie.